RSS

Monthly Archives: October 2009

Zâmbete :-)

🙂 Hai să împărţim zâmbete în jurul nostru. sunt ca nişte nestemate. chiar dacă şi lucruri urâte se petrec în jurul nostru, cel mai important este să zâmbim. un zâmbet e molipsitor. zilele acesta în jurul meu s-au aflat numai oameni ce zâmbesc şi nu am cum să nu le calc pe urme, nu am cum să fiu “oaia neagră”. poate e ora târzie, sau poate doar oamenii care mă înconjoară zi de zi, sau chiar energizantul ce l-am băut azi, dar sunt extrem de zâmbăreaţă. zâmbesc chiar şi simţind SMILE_by_nufan2039lipsa celor doi ochi ameţitor de albaştrii.

🙂 Zâmbiţi oameni buni. nu lăsaţi timpul să treacă pe lângă voi degeaba. trăiţi viaţa până la ultima picătură.

🙂 “Nu înceta niciodată să zâmbeşti, nici chiar atunci când eşti trist, pentru că nu se ştie cine s-ar putea îndrăgosti de zâmbetul tău” (Gabriel Jose Garcia Marquez)

🙂 “Mai vreţi miracole? Nu vă ajunge un nor, o frunză, un zâmbet de copil?” (Valeriu Butulescu)

🙂 “Dragostea e ca un zâmbet, niciodată nu are valoare dacă nu o dăruieşti.” (Walter Scott)

🙂 “Un zâmbet nu costă nimic, dar oferă multe.”

🙂 “Învaţă să ai mereu un zâmbet ascuns în inimă.” (Arsenie Papacioc)

🙂 “Învăţaţi să lăsaţi pe chipul vostru să înflorească un zâmbet. Este darul pe care-l oferiţi aproapelui, este darul pe care-l oferiţi întregului Univers!” (Octavian Paler)

 
8 Comments

Posted by on October 22, 2009 in Pagini de jurnal

 

Ce se întâmplă după căzătură…

Să punem punct şi să spunem “adio” a cel mai uşor. dar ce te faci când ai nevoie de cineva alături? cineva care să te but_she_knows_by_Lucemprotejeze şi să te facă să te simţi bine în pielea ta. cineva care să te strângă în braţe şi să simţi că tot universul e al tău.

Ce te faci când visul tău se spulberă în doar câteva clipe? ce se întâmplă atunci când îţi aduci aminte că înainte cu doar câteva ore totul era abia la început şi brusc el dispare ca şi cum nu ar fi fost niciodată acolo?

Ce se întâmplă după căzătură…?

 
13 Comments

Posted by on October 18, 2009 in Pagini de jurnal

 

Prezicere, intuitie si dorinta sau doar coincidenţă

“Aş vrea să existe. aş vrea să aibă ochi albaştrii. aş vrea să aibă părul negru asemeni cărbunelui. să nu fie foarte înalt, dar nici scund. mi-ar plăcea să fie cuBlue_Eyes_by_merazz doar 2 ani mai mare decât mine. aş vrea să fie cel ce are puterea de a mă face să tresalt când îl văd, să îmi stârnească fluturii să zboare, făcându-mi stomacul să se cutremure. aş vrea să-mi <<alerge prin vene>> şi prin minte.  ”

Asta scriam marţi la facultate, în timp ce stăteam cu pixul în mână şi căştile în urechi.

Miercuri: iată-l!

Ce va urma nu se stie. povestea se lasă cu puncte de suspensie, curiozitate şi…gata. tac. mă duc să visez, în timp ce mă ocup de facultate:)

Later edit: nu s-a întâmplat nimic. s-a terminat înainte de a începe. not bad. măcar acum ştiu că există un astfel de băiat. punct şi de la capăt.

 
10 Comments

Posted by on October 14, 2009 in Pagini de jurnal

 

Contra cronometru…

De curând, mai exact de două zile, am început să citesc romanul “SONI” a lui Andrei Ruse. întrebarea care a început să mă bântuie este: “ce ai face dacă mâine ai afla că mai ai doar 6 luni de trăit?”. de ce întrebarea asta? explicaţia e simplă: este întrebarea ce îţi vine în minte în momentul în care, ipotetic, ai afla asta; este întrebarea Soniei.

Ce aş face? ei bine, hai să vedem. probabil aş începe să plâng (nu aş avea tăria de caracter să îmi menţin calmul), dar apoi aş lua fiecare lucru în parte, pe care mi-am dorit să îl fac şi nu am avut ocazia, aş face o listă, iar apoi aş începe să bifez. bineînţeles că instinctul de moment şi impulsivitatea mă vor conduce şi spre alte trasee şi firul lucrurilor imaginat de mine se va abate puţin.

1. Mi-aş cumpăra un aparat foto ceva mai avansat.

2. Aş face enorm de multe poze.

3. Probabil că aş avea şi curajul să îmi fac un tatuaj mic, undeva unde nu îl văd decât eu (pentru simplul motiv că nu m-au atras foarte mult, spre deloc, aceste aspecte- pierce, tatuaj).Clockwork_by_bittersweetvenom

4. M-aş duce la fiecare persoană căreia am să îi transmit ceva, mai plăcut sau mai puţin plăcut, şi aş începe să îi turui tot ce am pe suflet.

5. Mi-aş termina cartea.

Cred că ar fi mai multe de spus aici, dar nu prea am avut când să meditez la acest subiect, să recunoaştem, ceva mai neobişnuit în rutina zilnică. promit că am să revin asupra subiectului când voi mai găsi ceva răspunsuri. dar voi? Voi ce aţi face dacă aţi afla că mai aveţi 6 luni de trăit?

P.S.: Recomand această carte “SONI”Andrei Ruse

 
10 Comments

Posted by on October 7, 2009 in Pagini de jurnal

 

Ar fi…

Ar fi atât de multe de spus şi atât de multe de gândit, dar sunt şi mai multe de scris şi de gândit.

Ştii de ce sunt ude şi sărate aceste cuvinte? Pentru că este totul atât de gol, încât nu-şi au rostul. Şi pentru că din cauza ta, ceea ce simţi ud pe ele, nu este apă sărată, pregătită pentru paste, ci lacrimi. Poate că doar ele pot umple Sunshine_Vs__Darkness_by_gold_rosegolul, dar totuşi încă mai nutresc speranţa că tu eşti acolo sau dincolo sau chiar aici, lângă mine, iar eu nu te văd. De ce? Pentru că nu te simt, iar liniştea e mult prea apăsătoare. Am nevoie de tine, de cuvintele tale şi de îmbrăţişarea ta caldă. Dar tu…tu nu mai vii şi e prea târziu ca tu să mai apari…

¤¤¤

A început să plouă şi mă aştept să te iveşti, lângă mine, cu umbrela.

Mă înec şi aştept să îmi arunci colacul de salvare.

Ţip şi aştept ca tu să vii să mă linişteşti.

¤¤¤

Iar acum e seara şi frig şi cuibuşorul mă aşteaptă…

 
10 Comments

Posted by on October 6, 2009 in Pagini de jurnal

 

Decalogul “Cândva”-ului

1. Cândva era plin, acum e gol.

2. Cândva era soare, acum e înnorat.

3. Cândva era vesel, acum e trist.

4. Cândva era zi, acum e întuneric.Farmers_Sunset_by_Steve38

5. Cândva era apă, acum e uscat.

6. Cândva era verde, acum e gri.

7. Cândva era zgomot, acum e linişte.

8. Cândva era viu, acum e mort.

9. Cândva era iarbă, acum e nisip.

10. Cândva era ceva, acum nu mai e nimic.

 
2 Comments

Posted by on October 6, 2009 in Pagini de jurnal

 

O călătorie în timp…

O călătorie în timp te poate ajuta să-ţi reaminteşti că nu eşti mai singur ca înainte sau că ai în jurul tău mai mulţi prieteni decât ai avut cândva.

O călătorie în timp îţi poate reaminti cine eşti şi de unde vii.

O călătorie în timp poate redeschide vechi răni. dar oare au fost ele vreodată închise? sau a fost doar senzaţia că sunt închise? dar dacă nu sunt decât în imaginaţia ta bolnavă, din dorinţa de a-ţi complica existenţa, deja destul de complicată?

O călătorie în trecut îţi poate reaminti situaţii şi persoane care îţi pot readuce zâmbetul pe buze.

Dar o călătorie în timp e atât de rapidă încât nici un sunet nu se sfârşeşte şi tuClepsidra deja te-ai întors. nici nu ai apucat să revezi, că deja eşti înapoi. nici nu te-ai dezmeticit bine că eşti din nou în camera ta, în locul de unde ai plecat spre trecut.

De ce nu putem lăsa trecutul acolo unde este şi il răscolim mereu?

De ce suntem atât de sadici?

Să lăsăm clepsidra să curgă aşa cum trebuie, fără să o tot întoarcem atât de des şi cu atâta înverşunare…

 
2 Comments

Posted by on October 3, 2009 in Pagini de jurnal